Despre Dostoievski şi paradoxurile libertăţii la „Seara cărţilor deschise“

Ediţia de săptămâna aceasta a „Serii cărţilor deschise“, organizată de ASCOR Iaşi, în parteneriat cu Librăria Doxologia din apropierea Catedralei Mitropolitane din Iaşi, le-a avut ca invitate pe conf. univ. Ina Marta Karnaeva şi dr. Rodica Pop. Cei prezenţi au încercat să afle de la invitatele specializate în domeniile psihologie şi filosofie mai multe despre opera şi viaţa autorului Feodor Mihailovici Dostoievski.

Scriitorul rus l-a încadrat în romanele sale pe omul care îl are în centrul vieţii sale pe Dumnezeu. În romanele sale, cum ar fi „Idiotul“ sau „Crimă şi pedeapsă“, şi-a prezentat propriile experienţe. Maniera originală în care încearcă să arate că omul este o fiinţă liberă şi că felul în care acesta alege să îşi exprime libertatea poate fi unul paradoxal.

Nichifor Crainic spunea că „unui occidental îi este imposibil să-l înţeleagă pe Dostoievski“ pentru că însemnătatea operelor sale este una, în primul rând, spirituală, şi nu literară. Pentru a-l înţelege pe Dostoievski este bine să ai cunoştinţe despre cultura şi teologia bizantină. Personajele din cărţile sale nu sunt previzibile, iar evenimentele sunt adesea acoperite de sărăcia lucie şi, aparent, aceste secvenţe umbrite nu dau semne de viaţă. Personajele din cărţi sunt creştine, deci persoane libere, deoarece a fi creştin înseamnă a avea posibilitatea de a alege. Omul are întotdeauna posibilitatea de a alege între două căi: cea care se arată adesea mai simplă şi care este îmbrăţişată de majoritatea dintre noi şi cea mai complicată, aleasă aparent doar de cei „curajoşi“.

Atmosfera serii a fost una plăcută. Unii dintre tinerii prezenţi au găsit răspunsuri la întrebările pe care le aveau despre libertate, iar unii şi-au propus să caute aceste răspunsuri în opera lui Dostoievski. 

(Andreea Sava, ASCOR Iaşi)