În perioada 16-22 mai 2023, membrii ASCOR și ATOR Iași au participat la un schimb de experiență cu tinerii sârbi din Olanda, care a fost finalizat prin realizarea unei tabere pentru copiii sârbi ortodocși din întreaga țară.
Călătoria a început nu acum câteva zile, ci s-a născut cu mult timp înainte, în Muntenegru, unde o parte din ascoreni l-au cunoscut pe părintele Krsto și de acolo, ca un bulgăre de zăpadă, au început să se rostogolească și să prindă contur idei, planuri, promisiuni de revedere.
Alături de prietenii noștri sârbi am pășit, uneori cu grabă, alteori cu uimire, într-o lume plină de contraste; de la clădirile înalte și străzile pline de forfota urbană a Rotterdamului, la liniștea Mării Nordului; de la efervescența capitalei Amsterdam, la liniștea și veșnicia colorată a satelor olandeze.
Toate aceste lucruri și locuri au avut un punct emergent - puterea comuniunii. Intr o țară nordică, uneori rece nu doar din cauza temperaturilor, ortodoxia a reprezentat, încă o dată, un limbaj universal al prieteniei necondiționate. Este atât de frumos să vezi cum oameni care nu vorbesc aceeași limbă, dar trăiesc în aceeași mare Biserică, se roagă și se bucură împreună.
Prin participarea la tabăra pentru copii, am fost martori la nașterea unei tradiții, a unui ideal. Fiecare copil care se simțea minoritar în școala ori în orașul lui, a înțeles că nu este singur, că are alături Biserica, unde niciodată nu va fi în plus, ori diferit. Comunitatea sârbă din Olanda a început un nou capitol, pe care îl vor scrie împreună, ca o mare familie.
În zilele petrecute în Olanda am învățat un termen nou, BESA, care în sârbă se traduce ca însemnând legământ, un jurământ foarte puternic, un mod de viață; sârbii pun BESA la temelia fiecărei acțiuni, pentru că este ceva sfânt, ceva ce-i leagă de Dumnezeu, prin însăși firea naturală a lucrurilor, prin etnotipul și cultura lor.
Departe de casă, departe de estul Europei, într-o țară vestică, Sfânta Liturghie a unit două țări ortodoxe, două culturi și limbi diferite, care, pentru câteva ceasuri s-au contopit, s-au confundat una cu cealaltă, alcătuind un întreg.
Bătăi de inimă cu vibrații de muzică balcanică, ritmuri și pași de dans, cuvinte și lacrimi împărtășite în taină, toate acestea au desăvârșit itinerarul nostru prin Olanda, descoperind frumusețile unei țări animate de câțiva sârbi care își duc mai departe tradițiile. Și sârbii mereu se țin de cuvânt.
Pentru mine, Olanda a însemnat mult mai mult decât un schimb de experiență - mi-a sădit în suflet speranța și nădejdea că ortodoxia este un limbaj care nu are nevoie de cuvinte, ci doar de oameni buni și bravi, care să iubească și să caute lumină, care să se roage împreună și care să poarte mereu în sufletele lor dorul de casă și de vatra străbună.
Diana-Elena Găină,
Voluntară ASCOR Iași