În perioada 6-9 septembrie 2018, un grup de 120 de tineri din Arhiepiscopia Iașilor, din județele Iași, Neamț și Botoșani, au participat la Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși, care a avut loc în orașul Sibiu. 

Anul trecut, noi, cei din Iași, am fost gazde pentru participanții la evenimentul ITO, care a adus împreună mii de tineri din întreaga lume. Acum, la Sibiu, ne-am bucurat și noi din plin de statutul de participant. Am privit cu multă înțelegere voluntarii care s-au implicat în organizarea evenimentului pentru că știm și noi ce înseamnă să fii voluntar, știm ce este în spatele unei întâlniri internaționale cu tineri ortodocși: multă bucurie, colegialitate, multe lecții de învățat, dar și mult sacrificiu care, de fapt, cred că îl înnobilează pe om cel mai mult.
Programul a fost unul complex, lăsându-ne suficient timp pentru a ne împrieteni cu cei de lângă noi. Avem atâtea lucruri în comun, dar trecem totuși atât de nepăsători unii pe lângă alții și, de multe ori, ne simțim singuri, chiar dacă pe rețelele de socializare avem mii de prieteni. Nimic nu poate substitui întâlnirea personală și reală dintre două, trei sau chiar 3500 de persoane, așa cum a fost în cazul ITO Sibiu.
Căldura și dragostea cu care ne-au primit cei de la Sibiu s-au făcut simțite cel mai bine în cuvintele pe care ni le-a adresat Înaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, după ce am venit de la „Procesiunea Unității” la catedrala mitropolitană: „Dacă voi ați venit la noi și noi venim la voi. Vom fi cu voi, vom fi alături de voi, vom încerca să avem mult mai multă atenție față de modul în care vă croiți viața voastră. (...) E bine să vă școliți. E bine să faceți tot ceea ce trebuie pentru ca să vă formați în viața aceasta, iar noi vom cere părinților voștri să aibă mai mult timp pentru voi. Vom încerca și noi să avem mai mult timp, să vă chemăm în lucrările acestea minunate ale Bisericii: în pelerinaje, în tabere, în manifestări de acestea pentru că ne dați lecție nouă. Voi ne învățați pe noi, nu noi vă învățăm pe voi. (...) Dumnezeu să vă binecuvinteze! Bucuria și dragostea noastră primiți-le cu toții. Vă iubim din tot sufletul!”
Aceste cuvinte mi-au adus aminte de vorbele Mântuitorului nostru Iisus Hristos, greu de înțeles pentru unii, dar cât se poate de clare pentru alții care trăiesc taina credinței ortodoxe din tot sufletul și din toată inima lor: „De nu vă veți întoarce și nu veți fi precum pruncii, nu veți intra în Împărăția Cerurilor” (Matei 18, 3). Cine este mai curat, mai sensibil, mai plin de dragoste și mai lipsit de viclenie decât un copilaș? Aceste calități ar trebui să-l caracterizeze pe tânăr, dar nu numai în perioada tinereții, ci pe tot parcursul vieții lui.
Tema întâlnirii, fiind despre unitate, credință și neam, m-au făcut să mă întreb: cum dovedim noi astăzi că suntem uniți, că suntem un neam, că avem o credință? Și am încercat să mă detașez de chestiunile teoretice și să merg cu gândul la lucrurile practice prin care putem dovedi aceste lucruri. Atunci mi-a venit în minte gândul: oare nu dovedim că avem aceeași credință și că suntem uniți tocmai în momentele când ne apărăm valorile și când nu-i lăsăm pe alții să ne pervertească sufletul, mintea și viața? Iar un mare test care va răspunde la aceste întrebări, cred că va fi tocmai Referendumul pentru definirea familiei tradiționale, naturale și normale, așa cum a lăsat-o Dumnezeu și așa cum ne arată și firea noastră că este și trebuie să fie.
Sentimentul cu care am plecat de la Sibiu spre Iași a fost unul de bucurie, dar și de preocupare. Versurile imnului ITO Sibiu 2018 îmi răsună și acum în minte: „În sângele nostru respiră martirii/ Ce viața și-au dat spunând răului: Nu!/ Pe umerii lor s-a scris hora unirii,/ Eroi au fost ei, erou poți fi TU!”

(Emanuel Buta, Președinte ASCOR Iași)