Un început. Un cer și un pământ.
Un tot a tot făcut de Dumnezeu.
El a creat si omul, cu discernământ,
Creație ce o va iubi mereu.

Și din imensa Lui iubire,
El i-a facut un dar, fără de plată
Căci prin mareața dăruire,
I-a dat ocazia omului să fie tată.

Și a îngăduit ca toţi s-avem
Un Tată-n cer și unul pe pământ.
O bunatate dusă la extrem,
Creând cu omul un strâns legământ.

Ce e de fapt un tată-n lume-această?
De ce-i văzut atât de important?
Întâi a fost Adam și a lui ,,coastă,,
Prim tată, prim reprezentant.

Și de atunci până acum, tați au tot fost
Dar nu toți sunt atât de dedicați...
Unii din ei, nici adăpost
N-au oferit copiiilor, sunt depărtați.

Dar dac-ai prins un tată pentru tine,
Un tată care-și dă și a lui viață,
Doar ca să-ți fie ție cât mai bine
Să știi ca l-ai vazut pe Dumnezeu la faţă.

Tatăl e-un bun sfătuitor
Te-ajută, ți-oferă tot ce are
Și-n viață ți-e îndrumător
În pașii tăi spre-o dublă ridicare.

O ridicare ce-i duhovnicească
Luptând cu tine și cu tot ce-i rău,
Și-o ridicare altfel, cea lumească
Să ai și tu copile-un loc al tău.

De ii greșești, iertatea lui e mare
Poate n-o ceri, dar tu ai și primit-o
Chiar dacă i-ai produs o zbuciumare
Iubirea toată el ți-a dăruit-o.

(Ciucur Ecaterina-Iustina, Medicina dentara, anul III)