„Veni, vidi, vici…” – pași și experiențe prin Cetatea Eternă

Am putea și noi să folosim celebrele cuvinte ale lui Julius Caesar, nu pentru că am fi cucerit vreo cetate și ne-am fi însușit bogățiile ei, ci datorită faptului că în urma vizitei la Roma am plecat cu siguranță mai îmbogățiți cultural. Deși zilele nu au fost multe la număr, perioada 24-28 noiembrie a fost pentru noi, cei 21 de tineri ascoreni, prilej de cunoaștere a istoriei unuia dintre cele mai mari imperii ce au existat vreodată.

Capitala din peninsula italică ne-a așteptat călduroasă cum îi este obișnuința, în ciuda vremii ploioase. Cele trei obiective la care am ajuns în prima zi au reușit să ne uimească prin istoria îndelungată și măreția lor. Prima oprire a fost în cel mai mic stat din lume, la Catedrala „Sf. Petru” din Vatican, locul construit în jurul mormântului celui care este primul dintre apostoli. Pașii ne-au purtat apoi către Castelul Sant’Angelo. Monumentul construit din dorința împăratului Hadrian a fost de-a lungul timpului mausoleu, reședință papală, tribunal și chiar închisoare. Ultima oprire a serii ne-a adus la Fontana di Trevi, fântâna monument care se află la capătul unuia dintre puținele apeducte încă funcționale din Roma, apeductul Vergine. 

A doua zi a fost una încărcată de istorie. Prima dată pașii ne-au purtat spre Colosseum, cunoscut inițial sub denumirea de Amfiteatrul Flavian. În apropierea acestuia ne aștepta falnic Arcul lui Constantin, semn al izbânzilor pe care împăratul roman le-a avut împotriva lui Maxentius. Adevăratul leagăn al întregii civilizații romane este considerat a fi Colina Palatină, acolo unde Romulus a pus piatra de temelie a Cetății Eterne. În aceeași zonă, în valea dintre colina Palatină și cea Esquilină se află Forumul Roman, inima vechii cetăți și vechi centru administrativ. De la Forum pașii ne-au purtat spre Închisoarea Mamertine, locul în care au stat închiși Sfinții Apostoli Petru și Pavel la Roma. Monumentul dedicat fostului preşendinte al Italiei, Vittorio Emanuele al II-lea, ne-a arătat apoi tuturor ce înseamnă recunoștința veșnică față de cei care au luptat pentru patrie. În imediata vecinătate se află și Columna lui Traian, semnul victoriilor împăratului roman în luptele purtate cu dacii și semn al legăturii dintre cele două popoare. Mergând ceva mai departe, am ajuns la Catedrala Santa Maria Magiore, una dintre cele patru biserici papale ale Romei și locul de veci al papei Francisc. În afara zidurilor vechii Cetăți Eterne, Catacombele Sf. Calist stau drept mărturie de credință peste veacuri. De la mormintele oamenilor simpli la camerele în care erau îngropați cei din familiile înstărite, întregul ansamblu subteran îndeamnă la recunoștință pentru primele generații de creștini care și-au sacrificat viețile pentru Hristos. Ieșind din ruinele vieții subterane, am mers pe Via Appia către biserica „Quo Vadis”. Aici, în liniștea micii biserici, am vorbit despre momentul de cotitură al Sf. Apostol Petru în fuga sa dintre zidurile cetății, momentul în care a ales sa se întoarcă și să moară ca un martir, în loc să se lase biruit de frică.

În cea de-a treia zi primele ore ale dimineții ne-au găsit în piața San Giovanni in Laterano. Aici ne așteptau trei locuri cu însemnătate istorică și religioasă. Prima oprire a fost la Catedrala „San Giovanni in Laterano”, care a avut multă vreme și rolul de reședință a papilor. În aceeași piațetă se află și biserica „Santa Scala”, acolo unde au fost așezate cele 28 de trepte pe care Mântuitorul le-a urcat atunci când a fost condamnat la răstignire de către Pontius Pilat. Astăzi, treptele sunt pentru creștini semn de pocăință și smerenie, putând fi urcate doar în genunchi. Ultimele opriri din această zonă ne-au arătat Baptisteriul lui Constantin cel Mare, primul loc de botez al creștinilor de la Roma, precum și Obeliscul lui Constantin, cel mai înalt obelisc din întreaga lume. Am ajuns mai apoi la „Santa Croce in Gerusaleme”, locul în care se păstrează o parte din lemnul Sfintei Cruci pe care Mântuitorul a fost răstingnit, două piroane și niște pământ din locul în care a fost aflată. După ce am cântat troparul Sf. Cruci, am pornit spre mănăstirea „Tre Fontane”, locul în care Sf. Apostol Pavel a murit prin decapitare. Același sfânt apostol ne-a așteptat și la Catedrala „San Paolo Fuori le Mure”, a doua cea mai mare biserică papală de la Roma. Spre seară ne aștepta în liniște și Sf. Martiră Cecilia din Trastevere, cea care a murit tot prin decapitare, din dragoste pentru Hristos și cea care este ocrotitoarea muzicienilor și a celor ce vor să se căsătorească. Ultima oprire a zilei a fost la Pantheon, grandiosul monument ce încă păstrează măreția arhitecturii romane încă din vremea lui Hadrian, construit între 118-125.

În cea de-a patra zi, atenția ne-a fost în totalitate captată de Muzeele Vaticanului. De la pinacotecă și muzeele de etnologie, trecând prin faimoasele camere ale lui Rafael și prin holul hărților, vizita noastră aici a fost încununată de Capela Sixtină. Am stat să admirăm complexa operă ieșită de sub mâinile lui Michelangelo, încercând în același timp să înțelegem semnificația picturilor.

„Roma mi-a oferit bucuria de a descoperi un oraș în care credința și istoria se respiră la fiecare pas. Timpul petrecut în basilici și muzee m-a făcut să privesc cu recunoștință spre moștenirea noastră, iar prietenia celor alături de care am călătorit a dat sens și căldură întregii experiențe.” (Andrei Ionuț-Cosmin, voluntar ASCOR Iași)

Concluzia peregrinării noastre este una simplă: Cetatea Eternă continuă să uimească privirile curioase ale celor care pășesc pe străvechile ei străzi, oricâte veacuri ar trece peste ea. De la vechi edificii imperiale, la cele mai importante bazilici papale, Roma cu siguranță a reușit în cele câteva zile să ne încânte și nouă privirile și sufletele. 

(Denisa- Gabriela Sandu și Iuliana Moraru)