Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR) - filiala Iaşi a organizat joi, în cea de-a zecea zi a lunii decembrie, conferința cu tema „Dumnezeu s-a făcut Om, ca pe om să-l facă dumnezeu”, care l-a avut ca invitat special pe Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.
Întâlnirea cu Înaltpreasfințitul Părinte Casian a fost pentru fiecare dintre noi o bucurie și în același timp o invitație la realism duhovnicesc. Acesta ne-a vorbit cu blândețe despre îndumnezeire, despre rolul vieții liturgice și al spiritualitații rugăciunii, astfel încât orele petrecute împreună au lăsat urme adânci de spiritualitate în sufletul nostru.
În om a binevoit să Se altoiască Dumnezeu, ca omul însuși să fie altoit în Dumnezeu
Cu toții ne dorim să înaintăm în viața duhovnicească, dar pentru a face acest lucru, ne spunea părintele că avem nevoie de o temelie - de credință în Dumnezeu. Dacă această credință există, Dumnezeu are grijă să reverse Harul Său asupra noastră și toate celelalte aspirații vor fi atinse. Referitor la conceptul îndumnezeirii, Sfântul Atanasie din Alexandria spunea că: „Dumnezeu nu S-a făcut Om pentru a ne vizita, ci pentru a Se întrupa în noi”. Dumnezeu este Cel care vine și bate la poarta sufletului nostru și ne cere găzduire, dându-ne apoi posibilitatea de a-L cunoaște și de a locui, la rândul nostru, în El. Să-L primim! Marile întâlniri îl inițiază pe om, îl purifică, îl fortifică, îl impulsionează. Întâlnirea nu este doar sugestia unei apropieri spirituale, ci este un rezultat al conștientizării faptului că existența noastră este dependentă de cea a divinității, că doar raportată la Acesta, se creează conturul aventurii ontologice.
Hristos a venit pentru a ne da o minte nouă, un suflet înnoit, ochi înnoiți, urechi înnoite și o limbă înnoită spiritual. Înnoirea limbajului presupune multă rugăciune, sfaturi bune și învățături. Depinde doar de noi cum vom folosi toate aceste daruri, dacă vom privi ceea ce are mai frumos un om, dacă-l vom ajuta să crească și-i vom spune o vorbă bună sau vom trece indiferenți pe lângă nevoile lui și-i vom arăta ca a greșit.
Să ieșim din comoditate și să vorbim cu Dumnezeu, să împlinim îndemnul părintelui Dumitru Stăniloae: „Omul să fie în dialog veșnic cu Dumnezeu”. Este ușor să vorbim despre Dumnezeu din cărți, din tradiție sau din auzite, dar este foarte greu să ne prezentăm ca unul care stă de vorbă cu El. Să nu uităm niciodată că Domnul e doctor adevărat și a venit să ne vindece de patimile incurabile.. Să ne rugăm neîncetat Domnului să nu ne lase să fim mulțumiți de noi înșine și să-i privim pe ceilalți mai prejos de noi, ci să ne dorim să perseverăm, să fim mai buni raportați la valorile creștine, să împărțim bunătate. „Omul să fie în binele lui și nu în răul lui!”, să rămânem sub stapânirea lui Dumnezeu, să ne înrudim cu El. Sfântul Sofronie afirma că: „Eu trăiesc precum El și viața mea devine viața Lui și viața Lui devine viața mea”, așa se rezumă cea mai frumoasă unire cu Dumnezeu. El nu ni se opune, ci ne ajută să ne integrăm în El. Iubirea este elementul comun cu divinitatea. Dumnezeu iubește pe toată lumea, oferă șansa „devenirii întru devenire”.
Operația Mântuitorului nu taie, ci ridică!
În continuare, Înaltpreasfințitul Părinte Casian a subliniat faptul că la Dumnezeu nu există spațiu sau timp, ci apropiere și iubire! Să păzim poruncile Lui, să luăm Trupul și Sângele Lui Hristos și să devenim una cu El. Să-L chemăm pe Hristos, nu doar să ne încălzească, ci să aprindă un foc care să ardă spinii patimilor și să consume materia păcatelor. Să facem tot posibilul pentru a pune în locul unei patimi o virtute, deoarece ascensiunea nu înseamnă înlăturarea din gând a lucrurilor rele, ci înlocuirea lor prin cele bune și de folos omului. Să ne ridicăm de fiecare dată când avem o problemă și suntem doborâți, deoarece Dumnezeu ne numără ridicările, nu căderile. Când omul este unit cu Dumnezeu, nu mai este atras de nicio ispită.
Dumnezeu este în noi, nu suntem singuri! Să actualizăm mereu legătura dintre credință-familie-societate și să agonisim în sufletul nostru credința care să mute munții de răutate din sufletul omului și din societate. Să ne pregătim cum se cuvine pentru Nașterea Domnului care nu e o sărbătoare, ci este o minune. Să ne mărturisim păcatele și să cerem iertare pentru ele, să nu le promovăm.
„Pune, Doamne, lumină în sufletul nostru!” au fost cuvintele cu care IPS Părinte Casian a încheiat lecția despre Dumnezeu și despre oameni. (Violeta-Cristina Grefelian – ASCOR Iași)
